Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Ziua
Anul şi data apariţiei: 18.12.2004
Tematica: legea minorităţilor naţionale
Categoria articolului: interviuri
Autorul articolului: Ana DINESCU
Titlul articolului: Departamentul pentru Relatii Interetnice, la bilantul anual
Acces online: https://www.ziua.ro/display.php?data=2004-12-18&id=165463&kword=Ana+DINESCU


Cristian Jura: "A fost anul unei mai mari deschideri, unei mai mari transparente"

ZIUA: Cum apreciati participarea minoritatilor la alegeri? Cum comentati schimbarea cu aproape jumatate a numarului parlamentarilor? Care este semnalul?

Cristian Jura: Recent, spuneam ca minoritatile arata un interes deosebit pentru alegerile din acest an. Si, intr-adevar, asa a fost: acestea au participat in numar foarte mare astfel incat toate minoritatile prezente in Parlament in perioada 2000-2004 sunt prezente in continuare in urmatoarea legislatura 2004-2008. Este un lucru foarte bun. Interesul minoritatilor pentru alegeri s-a manifestat prin numarul masiv al cetatenilor de alta origine etnica sustinatori ai celor ce si-au depus candidaturile. Astfel incat avem doua tipuri de situatii. In primul rand, situatia in care anumiti reprezentanti ai minoritatilor au fost votati in mod firesc cam de jumatate din numarul total de cetateni care s-au declarat ca apartinand unei etnii. Si spun in mod firesc pentru ca, in general, cam jumatate inspre trei sferturi din populatia totala a unei tari are drept de vot. Ceilalti sunt tineri sub 18 ani. Asadar, intalnim aceasta situatie care este fireasca intr-un numar mare de cazuri. De exemplu, este cazul Forumului German, unde s-au adunat 36.000 de voturi din aproape 60.000 de cetateni care s-au declarat apartinand acestei etnii.

Voturi numeroase pentru minoritati

De asemenea, intalnim o alta situatie in care un numar foarte mare de cetateni si-au exprimat votul in favoarea unei anumite minoritati, in conditiile in care la recensamant, numarul de minoritari era extrem de scazut. Si as putea sa punctez cateva cazuri: la recensamantul din 2002, de exemplu, armenii s-au declarat 1780; au avut aproape 10.000 de voturi. De asemenea, macedonenii, oficial s-au declarat 695, au avut 9.000 de voturi. Si intalnim acest caz si la ruteni: 257 de cetateni declarati la recensamant, au avut peste 2800 de voturi. Albanezii: 477 de cetateni declarati la recensamant, au adunat peste 5000 de voturi. Aceasta inseamna ca au adunat voturi si din alte bazine electorale decat strict din bazinul etnic din care proveneau.

O alta situatie interesanta a fost atunci cand ne asteptam ca anumite formatiuni, organizatii neguvernamentale ale minoritatilor, sa obtina un numar mult mai mare de voturi decat cel care a fost exprimat. Si aceasta a fost in special cazul romilor unde avem 535.000 de persoane declarate la recensamant, iar Partida Romilor a fost votata de doar 56.000 de persoane. Aceasta inseamna ca exista o diferenta foarte mare care poate de exemplu sa fie coroborata si cu numarul neoficial al romilor vehiculat - intre 1.500.000 si 2.000.000. Dintre toti acesti cetateni, doar 56.000 si-au exprimat votul in favoarea Partidei Romilor. De asemenea, nu trebuie sa uitam ca anumite minoritati au participat cu doua sau trei organizatii. Si atunci, daca adunam voturile obtinute de toate cele 2-3 organizatii, observam ca numarul respectiv de votanti depaseste cu mult, poate chiar cu foarte mult numarul de cetateni declarati la recensamantul din 2000.

"Cetatenii au fost extrem de interesati de aceste alegeri"

Care sunt concluziile? Prima concluzie este ca intr-adevar, cetatenii au fost extrem de interesati de aceste alegeri si au participat, dupa cum arata cifrele, in numar foarte mare, si-au sustinut foarte mult candidatii pentru locurile la Camera Deputatilor. O alta concluzie pe care am putea s-o tragem este ca s-a trecut de faza votului strict etnic in care aveam un anumit numar de cetateni apartinand unei etnii inregistrati la recensamant, si acelasi numar de cetateni care au votat; cum s-a intamplat la alegerile anterioare. Cifrele arata ca am trecut de aceasta faza si in sens crescator - astfel incat au fost mult mai multi votanti decat numarul de cetateni declarati la recensamant si in sens descrescator - in sensul ca pentru unele minoritati, mult mai putini cetateni au votat decat cei declarati la recensamant.

Tot o alta concluzie pe care cred ca am putea-o trage este faptul ca zona aceasta de identitate etnica este o zona extrem de flexibila, extrem de permeabila. Si lumea nu voteaza neaparat in conformitate cu minoritatea din care vine. Pot vota foarte bine si o alta minoritate sau majoritatea, sau partidele majoritare care au participat la alegeri.

Parlamentari noi si mai tineri

Pe de alta parte, observam o schimbare. Intr-adevar, jumatate din cei care au intrat in Parlament sunt parlamentari noi. Aceasta arata ca in cadrul minoritatii respective exista un proces de desemnare - si cele mai multe dintre minoritati au un fel de alegeri interne care se fac in cadrul unor congrese, intalniri oficiale etc. in care se decide care va fi reprezentantul lor in cursa electorala. Si cred ca acest fapt este un lucru foarte bun, si arata si nivelul de democratie care exista in cadrul fiecarei organizatii a minoritatilor. Putem urmari procesul prin care o persoana ajunge sa candideze, cum este aleasa de organizatia respectiva, cum este sustinuta si cum ajunge sa candideze.

Nu am facut un calcul exact, dar cred ca media de varsta a deputatilor apartinand minoritatilor nationale a scazut, ceea ce din punctul meu de vedere e un lucru bun pentru ca arata o anumita flexibilitate, un anumit dinamism, o mai mare deschidere si in general tinerii au relatii mai bune intre ei. Si am putea spune ca grupul minoritatilor de la Camera Deputatilor a intinerit. Putem sa facem multe observatii privind studiile celor care au intrat la Camera Deputatilor si din acest punct de vedere putem spune ca nivelul s-a ridicat. Si numarul femeilor a scazut.

Nevoia unei legi a minoritatilor

ZIUA: In anii trecuti, minoritatile nu s-au remarcat prin activitati deosebite, iar voturile lor au fost mereu negociate de majoritate. E nevoie de o schimbare in sistemul de reprezentare a minoritatilor?

C.J.: E o discutie extrem de sensibila, mai ales acum, in perioada postelectorala. Pentru ca am auzit foarte multe voci ale unor politicieni de renume chiar europeni, nu neaparat din Romania, care puneau intrebarea, unii dintre ei retorica, altii nu, de ce Romania are nevoie de organizatii ale minoritatilor in Parlament, pe locuri speciale pentru astfel de organizatii? Pentru ca, in primul rand, persoanele apartinand minoritatilor nationale sunt cetateni romani; au alte necesitati, as spune, pe ansamblu, decat cetatenii romani? In fine, altele decat cele legate de limba, de pastrarea traditiilor? In mod firesc nu, pentru ca acestea sunt acordate in mod egal tuturor cetatenilor tarii respective. Si in aceste conditii, din punct de vedere al reprezentarii parlamentare, se punea intrebarea daca e nevoie de 18 sau chiar mai multe locuri pentru minoritati, cu exceptia UDMR? Dar, in anul care va urma banuiesc ca vor continua eforturile de adoptare a unei legi a minoritatilor nationale, si atunci poate ca in urma negocierilor lucrurile se vor clarifica.

Vot si identitate etnica

ZIUA: Diferenta dintre numarul de membri ai unei minoritati declarate la recensamant si cei care si-au exprimat votul pentru o minoritate ar putea sugera o anumita reticenta a unor minoritati de a-si declara identitatea? In plus, au existat la aceste alegeri numeroase probleme legate de originea pur romaneasca a membrilor unor organizatii care au candidat din partea unor minoritati...

C.J.: Legea nationala e extrem de permisiva. Practic, daca doua persoane cad de acord, pot crea o organizatie neguvernamentala care cel putin in nume sa poarte denumirea uneia din cele 19 minoritati si in aceasta baza, organizatia neguvernamentala respectiva poate participa la alegeri. E o chestiune ce tine de identitatea etnica, care e extrem de dificil de stabilit. E o chestiune individuala. Daca eu ma simt apartinand unei anumite minoritati, ma declar ca apartin minoritatii respective si ma comport ca atare. Daca nu ma simt sau s-ar putea sa am anumite retineri in a-mi declara identitatea etnica, atunci manifestarea identitatii etnice se observa in timp, la un moment dat, cand este vorba de vot, de lucruri cuantificabile. Pentru ca nu trebuie sa uitam ca votul in mod firesc este egal, direct, secret si liber exprimat. Adica in momentul in care votezi nu te intreaba nimeni carei minoritati ii aparti. Atunci, tu votezi in mod secret si nimeni nu-ti cunoaste identitatea etnica.

Rezultatele si cifrele analizate sunt foarte interesante si ridica o serie de probleme legate de identitatea etnica a acestor organizatii.

E o discutie tehnica si legata de cifre. Dar nu trebuie sa uitam ca o organizatie nu a fost sustinuta doar de cei care apartin minoritatii respecte. Poate a avut alti sustinatori. Poate unii au crezut pur si simplu in anumiti deputati si in anumite persoane aflate pe lista si au dorit sa sustina persoana respectiva, fara a apartine minoritatii respective.

Un an dedicat tinerilor

ZIUA: Care este bilantul DRI in comparatie cu anii anteriori?

C.J.: A fost un an in care DRI - cred dupa o perioada destul de lunga a avut un program coerent. A fost un an dedicat in special tinerilor apartinand minoritatilor nationale, lucru pe care l-am declarat de la inceputul anului si toate actiunile pe care le-am avut, si toate cursurile pe care le-am facut in acest an au fost adresate in mod special tinerilor. Si cred ca a fost un lucru foare bun.

In al doilea rand, a fost anul unei mai mari deschideri, unei mai mari transparente. Nu trebuie sa uitam ca am lansat un site pe care pot fi gasite absolut toate informatiile privind finantarile. Putem regasi toate organizatiile neguvernamentale care au aplicat, sumele pe care le-am cheltuit sau pe care le-au cheltuit acestea. A fost un prim an in care am facut o analiza a articolelor aparute in presa. Este un lucru nou care nu s-a facut pana acum: cum a fost reflectata problematica minoritatilor din Romania in presa, in special in presa scrisa. Si concluziile la care am ajuns sunt interesante: din acest punct de vedere presa a tratat echilibrat minoritatile din perspectiva DRI. In plus, anul acesta am reusit sa obtinem fonduri foarte importante de la UE, pentru programe care se vor desfasura anul viitor: un program de aproximativ 60.000 de euro pentru o saptamana a diversitatii in Romania . DRI a fost racordat si la valorile UE, prin finantarile pe care le-am derulat, dar si la cele ale Consiliului Europei. Anul viitor va fi declarat de Consiliul Europei anul democratiei prin educatie, si atunci in mod firesc sper ca DRI sa declare anul viitor anul "democratiei prin educatie". Vom incerca sa facem programe coerente in acest sens.

Mi se pare foarte important sa existe programe pe termen mediu si scurt care sa fie urmate. Sa spunem, un program cultural pe care sa se bazeze activitatile Departamentului. Iar acest lucru sa nu se intample haotic: toate propunerile de a finanta anumite activitati sa fie aprobate. Atunci cand ai un program poti da dovada de o mult mai mare coerenta, in aceasta zona de activitate.

"Semnale bune" ale colaborarii cu ZIUA

Si, in ultimul rand, am primit semnale foarte bune in ceea ce priveste colaborarile pe care le-am avut cu ziarul ZIUA si suplimentul "Impreuna"; pentru ca prin intermediul acestui supliment si datorita faptului ca ziarul are o arie foarte larga de difuzare. Multi cetateni au ajuns sa afle despre problemele minoritatilor, sa le cunoasca poate mai bine, au vazut care sunt problemele de care se preocupa acest departament. Si in urma citirii unor articole din acest supliment au ajuns sa depuna proiecte anumite organizatii neguvernamentale. Practic, noi am incercat in permanenta sa tinem la curent opinia publica.

A fost un an al deschiderii catre public, catre cetateni.

Prioritatile pe 2005

ZIUA: Care sunt cele trei prioritati pe care DRI ar trebui sa le aiba in vedere anul viitor?

C.J.: O tema extrem de dezbatuta anul acesta a fost legea minoritatilor nationale. E o discutie mai complicata pentru ca trebuie sa racordam legea minoritatilor pe care dorim sa o facem cu Conventia-cadru privind protectia minoritatilor nationale. Este un document pe care Romania l-a ratificat si nu putem face o lege a minoritatilor cu aceleasi prevederi ca cele din Conventia-cadru. Aceasta e prima preocupare, o lege a minoritatilor. O sa vedem anul viitor care sunt cele mai importante propuneri si cum ar putea sa arate aceasta lege a minoritatilor nationale.

Cea de-a doua prioritate este ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare a Consiliului Europei, pe care Romania a semnat-o deja. E intr-o forma foarte avansata; ratificarea e o simpla formalitate. Noi am organizat si o serie de intalniri cu reprezentantii minoritatilor, le-am explicat despre ce este vorba, de fiecare data aceasta Carta a fost multiplicata, transmisa tuturor, pentru a fi cat mai bine informati despre continutul acestui document.

O alta prioritate ar fi mentinerea unui program coerent de prezentare, culegere si pastrare a valorilor traditionale. Un program cultural coerent. Pentru ca reprezentantii minoritatilor si majoritatea se intalnesc intr-o zona de sinteza, o zona a culturii. Si, pe de o parte avem de-a face cu traditii care sunt extraordinare, tin de o cultura a gatitului, a costumului popular, a construirii caselor, de tot felul de jocuri. Ne aflam intr-o zona extraordinara, de confluenta a mai multor culturi si din aceasta zona s-au nascut lucruri extraordinare. Sunt lucruri care trebuie pastrate. Si trebuie sa avem un program cultural coerent si acest lucru este foarte important dupa parerea mea, care trebuie mentinut, continuat si care trebuie sa se adreseze tuturor, dar accentul sa cada in special pe tineri. Si acest program cultural trebuie sa arate diversitatea care este in Romania si asta presupune foarte multa munca, pentru ca trecem dintr-o zona a organizarii de seminare, care era foarte interesanta, dar trecem intr-o zona a culturii, a confluentelor, de sincretism cultural.

ZIUA: 18 decembrie este Ziua Minoritatilor Nationale. Ce semnificatie poate avea aceasta zi pentru majoritate?

C.J.: Pe 18 decembrie noi vom lansa un volum care va purta denumirea "Minoritatile nationale din Romania . Aspecte institutionale si legislative". Este o bucurie a tuturor faptul ca avem o zi a minoritatilor. Pe 18 decembrie vom avea o prima intalnire oficiala cu reprezentantii minoritatilor.

Vor fi organizate de catre mai multe organizatii neguvernamentale o serie de intalniri dedicate acestui eveniment. DRI va organiza o conferinta de presa in care vom prezenta bilantul Departamentului; va fi o lansare de carte si o intalnire cu toti deputatii. Anul acesta, si pentru ca au fost alegeri, organizam acest eveniment la nivelul noilor deputati din Parlament.

 

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.